Ce se întâmplă cu mâncarea atunci când zburăm? De ce pare să nu aibă același gust ca acasă, iar uneori chiar unii dintre noi se întreabă dacă nu cumva este „mai puțin gustoasă”? Răspunsul stă într-o combinație complexă de factori, dintre care cei mai importanți sunt aerul uscat și altitudinea.
1. Aerul uscat – o condiție inevitabilă a zborului
În timpul unui zbor comercial, aerul din cabină este menținut la o umiditate relativ scăzută, de obicei între 10 și 20%, ceea ce este mult mai uscat decât aerul pe care îl respirăm la nivelul solului, unde umiditatea poate fi de până la 60-70%. Acest mediu uscat afectează simțurile noastre, în special pe cele legate de gust și miros.
Mirosul și gustul sunt interconectate în creierul uman, iar percepția noastră asupra mâncării depinde foarte mult de olfacție. Când aerul din cabină este uscat, membranele mucoase din nas și gură se deshidratează, ceea ce face ca receptorii olfactivi să devină mai puțin sensibili. Rezultatul este o scădere a intensității mirosurilor, iar mâncarea pare să aibă un gust mai plat sau mai puțin „vibrant”.
2. Scăderea presiunii atmosferice
Un alt factor important în schimbarea gustului mâncării la altitudine este scăderea presiunii atmosferice. În timpul zborului, presiunea aerului din cabină este menținută la aproximativ 75% din cea de la nivelul mării, ceea ce este echivalent cu o altitudine de aproximativ 2.400 metri. Această modificare a presiunii atmosferice influențează percepția gustului.
Studiile au arătat că percepția gusturilor sărate și dulci scade semnificativ la altitudini mari. De exemplu, alimentele care sunt percepute ca fiind „sărate” pe pământ pot părea mai puțin intense în avion, ceea ce poate determina personalul de la bord să adauge mai multă sare în preparate. De asemenea, gusturile dulci sunt, de asemenea, mai greu de perceput în aceste condiții.
Aceasta se datorează în mare parte modificării reacțiilor chimice care au loc în cavitatea bucală și în sistemul gustativ. Sensibilitatea la gustul sărat și dulce este afectată de scăderea presiunii, iar percepția gustului acid sau amar rămâne mai constantă. Acest fenomen explică, de asemenea, de ce anumite băuturi sau alimente, cum ar fi cafeaua sau sucurile acide, pot părea mai intense sau mai greu de băut în timpul unui zbor.
3. Relația dintre altitudine și simțurile noastre
Într-un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Cornell, s-a demonstrat că simțul gustului este influențat nu doar de presiunea atmosferică, dar și de umiditate și temperatură. La altitudine, cabinelor de avion sunt menținute la o temperatură de aproximativ 22°C, ceea ce poate afecta textura și consistența alimentelor. Alimentele care, la sol, sunt perçepționate ca având o textură fină și un gust intens, pot deveni mai puțin plăcute în aer, din cauza schimbării condițiilor de temperatură și umiditate.
De asemenea, impactul altitudinii asupra percepției gustului variază în funcție de durata zborului și de altitudinea la care zborul are loc. Zborurile la altitudini mai mari, cum ar fi cele care depășesc 10.000 de metri, amplifică fenomenul, iar mâncarea poate ajunge să fie percepută ca mai fadă sau mai puțin sățioasă.
4. Cum încearcă industria aeriană să îmbunătățească experiența culinară a pasagerilor
Companiile aeriene sunt conștiente de aceste schimbări în percepția gustului la altitudine și, de-a lungul decadelor, au investit în dezvoltarea unor meniuri care să compenseze efectele aerului uscat și ale scăderii presiunii atmosferice. În prezent, multe companii aeriene colaborează cu experți în gastronomie și cu tehnologi care se specializează în adaptarea alimentelor pentru a rezista condițiilor de la altitudine.
Unul dintre aspectele esențiale pe care le iau în considerare este creșterea cantității de condimente și de sare în preparate, pentru a compensa scăderea sensibilității la gustul sărat. În plus, se acordă o atenție specială texturii alimentelor, preferându-se preparatele care sunt ușor de consumat și care se păstrează bine în condiții de altitudine.
În ceea ce privește băuturile, s-a observat o preferință pentru arome mai intense, iar companiile aeriene au început să ofere mai multe opțiuni de sucuri acidulate sau băuturi cu arome puternice, cum ar fi ceaiurile sau sucurile de citrice, care sunt mai ușor de perceput și de savurat la altitudine.
Așadar, fenomenul prin care mâncarea din avion nu mai are același gust se datorează unei combinații de factori fizici și chimici care influențează simțurile noastre. Aerul uscat, presiunea scăzută și temperaturile din cabina avionului afectează modul în care percepem gusturile, în special cele sărate și dulci. În fața acestor provocări, industria aeriană a căutat soluții pentru a îmbunătăți experiența culinară a pasagerilor, oferindu-le preparate adaptate noilor condiții.
Deși mâncarea din avion nu va înlocui niciodată gusturile de acasă, înțelegerea acestor factori ne poate ajuta să apreciem mai mult eforturile depuse pentru a crea un meniu care să fie cât mai plăcut în condițiile dificile ale zborului. În cele din urmă, nu este vorba doar despre gust, ci despre întreaga experiență a călătoriei și modul în care aceasta ne influențează simțurile.